CNAS elimină plafoanele fixe pentru laboratoare: o nouă reformă care schimbă accesul la analize medicale în 2026
După mai bine de un deceniu în care mii de români se aflau în situații frustrante — fiind refuzați la laborator pentru analizele decontate după ce furnizorii își epuizau bugetele lunare — Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune o reformă majoră a modului de finanțare a investigațiilor paraclinice în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Măsura, proiectată să intre în vigoare în 2026, desființează plafoanele fixe de buget pentru laboratoarele private și publice, astfel încât fondurile să „urmeze pacientul” și să fie folosite acolo unde există cerere reală pentru servicii.
Sfârșitul „loteriei” bugetare
Până în prezent, multe laboratoare medicale contractate cu CNAS lucrau cu un buget lunar prestabilit. Odată epuizat acest buget, pacienților li se spunea că bugetul s-a terminat și că trebuie să revină la începutul lunii următoare sau să achite serviciile din propriul buzunar — chiar și pentru analize esențiale recomandate de medicul specialist. Aceste situații generau întârzieri periculoase în diagnostic și tratament, de multe ori în contradicție directă cu necesitatea unei diagnosticări prompte.
Noua strategie propusă de CNAS elimină aceste plafoane fixe și introduce un sistem mai flexibil de finanțare. Fondurile necheltuite de unele laboratoare vor putea fi redirecționate către altele unde cererea este mai mare, ceea ce ar trebui să asigure acces continuu la analize, fără ca pacientul să fie pus în situația de a plăti pentru servicii pentru care este asigurat. Conform declarațiilor surselor oficiale, această măsură își propune să elimine situațiile absurde în care pacienții erau nevoiți să achite sume importante pentru analizele gratuite la care aveau dreptul.
Fondurile urmează pacientul, nu laboratorul
Principiul de bază al reformei este simplu: banii urmează pacientul, nu laboratorul. În loc să se aloce fiecărui furnizor un plafon fix, contractele cu laboratoarele vor fi finanțate în funcție de numărul și tipul serviciilor medicale efectuate efectiv pentru asigurați. Dacă un laborator termină sumele alocate, acesta va putea primi alocări suplimentare în baza cererii observate, iar sumele neutilizate ale altor furnizori vor fi redistribuite acolo unde sunt necesare.
Autoritățile sanitare susțin că această măsură va elimina blocajele și va îmbunătăți eficiența cheltuirii fondurilor publice pentru servicii medicale de bază, contribuind la o distribuire mai echitabilă a resurselor.
Prioritate pentru cazurile grave
Reforma nu se rezumă doar la eliminarea plafoanelor. În paralel, CNAS a anunțat și un nou mecanism de prioritizare a accesului la analize, care va fi aplicat de medicii de familie și de medicii specialiști. Analizele vor fi structurate într-un sistem de protocoale standardizate, în funcție de afecțiune și severitate. Acest lucru înseamnă că pacienții cu boli cronice, simptome acute sau situații care necesită intervenție rapidă vor avea prioritate, iar cazurile de rutină vor fi programate în funcție de disponibilitatea reală a serviciilor. Reforma își propune astfel o utilizare corectă și responsabilă a fondurilor publice, fără blocaje sau abuzuri administrative.
Extinderea modelului și la investigații complexe
CNAS intenționează să extindă același sistem flexibil de finanțare și pentru investigațiile de înaltă performanță, cum ar fi tomografiile computerizate (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN), care pot avea costuri ce depășesc frecvent 1.200 de lei pe investigație. Implementarea acestui model pentru CT și RMN va fi treptată, cu accent inițial pe pacienții oncologici și pe urgențele medicale majore, pentru care accesul rapid la diagnostic este esențial pentru evoluția bolii.
Transformarea sistemului de asigurări
Autoritățile promit că această reformă marchează tranziția sistemului de asigurări de sănătate dintr-un model rigid și birocratic, într-un mecanism mai flexibil și centrat pe pacient. Scopul declarat este eliminarea unei „loterii” a plafoanelor bugetare, care până acum a limitat accesul asiguraților la servicii esențiale de sănătate și i-a pus în situația de a plăti din propriul buzunar pentru investigații pentru care au contribuit prin taxele și contribuțiile lor lunare.
