Raport al Camerei Reprezentanților din SUA: UE ar fi exercitat presiuni sistematice asupra platformelor online, cu impact asupra libertății de exprimare la nivel global

Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi construit în ultimul deceniu un mecanism coerent de presiune asupra marilor platforme online, mecanism care ar fi produs efecte inclusiv în afara granițelor UE, „inclusiv asupra cetățenilor americani din Statele Unite”.

Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global, desfășurată pe parcursul unui deceniu, și impactul acesteia asupra libertății de exprimare în Statele Unite”), este un Interim Staff Report publicat miercuri, 3 februarie 2026.

Autorii precizează că investigația comitetului urmărește „cum și în ce măsură legi, reglementări și hotărâri judecătorești străine” determină companiile tehnologice să „cenzureze discursul” în Statele Unite. Potrivit raportului, în urma citațiilor oficiale, companiile vizate au furnizat mii de documente interne și corespondențe relevante.

România, studiu de caz central în raport

Un capitol distinct al documentului este dedicat alegerilor și identifică România drept studiul de caz cel mai relevant. Raportul susține că TikTok a fost supus celor mai intense presiuni în perioada alegerilor prezidențiale din România, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al scrutinului din noiembrie 2024, în urma unor acuzații formulate de serviciile de informații privind o presupusă campanie coordonată pe platformă în favoarea candidatului Călin Georgescu.

Potrivit raportului, în răspunsurile transmise Comisiei Europene, TikTok ar fi indicat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” care să susțină existența unei „rețele coordonate de 25.000 de conturi” asociate campaniei acestui candidat — element descris drept acuzația centrală a autorităților.

Autorii mai susțin că documente interne ale TikTok ar „submina” narațiunea prezentată public, iar cazul României este descris drept punctul culminant al presiunilor politice exercitate asupra platformelor în materie de moderare a conținutului, în context electoral.

Poziția TikTok: lipsa dovezilor privind o operațiune coordonată

Raportul arată că echipa internă a TikTok responsabilă cu analiza amenințărilor informaționale „nu a fost de acord” cu evaluarea privind o presupusă operațiune coordonată din Rusia. Conform documentului, platforma ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, însă „niciuna” nu ar fi avut legătură cu Rusia.

De asemenea, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, fără a face vreo asociere cu Rusia. Raportul menționează și informații apărute în spațiul public potrivit cărora finanțarea campaniei respective ar fi provenit de la Partidul Național Liberal, potrivit unor date atribuite autorității fiscale.

Documentul subliniază că rezultatele alegerilor nu au fost repuse în vigoare, iar în mai 2025, în urma scrutinului reluat, „candidatul susținut de establishment” a câștigat președinția României.

Presiuni din partea Comisiei Europene și ancheta DSA

Raportul susține că, la 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT din cadrul Comisiei Europene a convocat o discuție cu privire la moderarea conținutului politic legat de România. În acest context, Comisia ar fi solicitat informații privind modificări ale „proceselor, controalelor și sistemelor” utilizate de TikTok pentru identificarea așa-numitelor „riscuri sistemice”.

Documentul afirmă că TikTok ar fi informat Comisia că va limita conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” și „război” pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de „atenuare a riscului de narațiuni dăunătoare”, însă Comisia ar fi considerat aceste măsuri insuficiente.

La 17 decembrie, potrivit raportului, Comisia Europeană ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în baza Digital Services Act (DSA), iar în februarie 2025 ar fi solicitat o întâlnire cu echipa de produs a platformei, vizând politici privind „comportamentul înșelător”, aplicarea acestora și eficiența măsurilor de atenuare.

Solicitări „informale” ale autorităților române

Un alt aspect central al raportului îl reprezintă presupusele solicitări ale autorităților române de eliminare a conținutului „în afara procedurilor formale” prevăzute de DSA. Potrivit documentului, TikTok ar fi comunicat ulterior Comisiei că a fost „reticent” față de abordarea „foarte informală” utilizată în contextul alegerilor, invocând riscuri de influență politică și de eliminare nejustificată a conținutului legal, inclusiv a discursului politic.

Raportul menționează un exemplu în care autorități române ar fi cerut eliminarea unor materiale pe motiv că ar fi „lipsite de respect” sau „insultătoare” la adresa PSD. Între primul tur și anularea alegerilor, solicitările ar fi devenit mai ample, incluzând cereri de eliminare a tuturor materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu. Autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea postărilor unor cetățeni, invocând protejarea libertății de exprimare.

Disputa privind eliminările cu efect global

Raportul descrie și un episod în care, în urma unei hotărâri judecătorești românești, TikTok ar fi aplicat geo-blocarea unor materiale, însă autoritatea electorală ar fi susținut că decizia trebuie să producă efecte „nu doar în România”. Este citată și o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși accesul vizual a fost blocat în România, postările ar fi rămas vizibile „în alte state”.

Autorii consideră că astfel de solicitări de eliminare la nivel global ar depăși jurisdicția națională și ar încălca suveranitatea altor state, fiind invocate ca exemplu al efectelor extraterritoriale ale reglementării europene.

Rolul fact-checkerilor și al ONG-urilor

În capitolul dedicat alegerilor, raportul afirmă că, printr-un „sistem de răspuns rapid”, fact-checkeri „aprobați” de Comisia Europeană pot transmite solicitări prioritare de eliminare a conținutului înainte și după scrutinuri. Autorii susțin că aceste organizații ar fi „ideologic orientate” și „lipsite de neutralitate politică”.

În cazul României, este menționat Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care raportul afirmă că este finanțat de UE și că ar fi transmis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele următoare primului tur. De asemenea, este invocată activitatea organizației Funky Citizens, care ar fi semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în perioada noiembrie–decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost eliminate la nivel global.

Concluziile raportului

În plan general, autorii susțin că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele online să își modifice regulile de moderare la nivel global, afectând direct libertatea de exprimare a utilizatorilor americani. Cazul României este prezentat drept un exemplu de escaladare a intervențiilor în perioade electorale.

Raportul afirmă că aceste interacțiuni au avut loc, în mare parte, „în afara atenției publice” și au devenit vizibile abia în urma investigației comitetului. Scopul declarat al documentului este de a informa legiuitorii americani cu privire la posibile măsuri legislative menite să protejeze libertatea de exprimare online în Statele Unite.

În concluzie, raportul reiterează ideea că Digital Services Act ar fi fost „instrumentalizat” pentru a impune o moderare mai agresivă a conținutului, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu impact extraterritorial, iar situația din România este prezentată drept un precedent relevant în acest sens.