Premierul Ilie Bolojan: Guvernul încheie etapa de ajustare bugetară și lansează măsuri pentru relansarea economică
Premierul Ilie Bolojan a anunțat închiderea etapei de ajustare bugetară și trecerea la un set de politici orientate spre relansarea economică a României. Potrivit acestuia, obiectivul Executivului este construirea unui stat mai eficient, a unei economii bazate pe fundamente solide, îmbunătățirea serviciilor publice și crearea de oportunități reale pentru cetățeni, prin corectarea inechităților și stimularea dezvoltării.
Șeful Guvernului a precizat că, în perioada următoare, Executivul lucrează la mai multe priorități majore, începând cu pregătirea bugetului pentru anul 2026. Țintele stabilite împreună cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană vizează un deficit bugetar de 6,2% și reducerea inflației la 4%. Bugetul ar urma să fie finalizat și transmis Parlamentului în jurul datei de 20 februarie. Printre principalele provocări se numără respectarea țintei de deficit și absorbția fondurilor europene, anul 2026 fiind unul de vârf, odată cu închiderea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În paralel, Guvernul avansează cu reforma administrației publice, un pachet de măsuri care a intrat în circuitul de avizare guvernamental și care ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare. Recomandarea Ministerului Justiției este ca acest pachet să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului. Reforma va fi completată de un proiect privind interdicția cumulului pensiei cu salariul, ce urmează să fie supus aprobării în ședința de Guvern.
Un al doilea pachet important este cel de relansare economică, care va fi prezentat într-o primă lectură în ședința de Guvern. Ulterior, acesta va fi făcut public de ministrul Finanțelor și pus în transparență decizională, urmând ca vineri să fie discutat în cadrul Consiliului Tripartit. Pachetul include credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru reducerea deficitelor comerciale și stimularea exporturilor, precum și scheme de garanții prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Totodată, Guvernul are pregătite trei proiecte de ordonanță de urgență menite să reducă birocrația și povara administrativă asupra companiilor. Primul vizează simplificarea avizelor de mediu, cu scurtarea semnificativă a termenelor de obținere. Al doilea are în vedere accelerarea procedurilor pentru avizele și autorizațiile de securitate la incendiu, stabilind termene de maximum 15 zile pentru aviz și 30 de zile pentru autorizație. Al treilea proiect se referă la facilitarea marilor investiții, prin simplificarea avizului CSID, reducerea la jumătate a tarifelor și termenelor și majorarea pragului valoric la 5 milioane de euro.
Premierul a făcut și o serie de anunțuri în domeniul energetic și industrial. Guvernul va pune presiune pe Hidroelectrica pentru accelerarea investițiilor în capacități de stocare a energiei. De asemenea, Executivul își propune finalizarea, în cursul acestui an, a centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic național după închiderea capacităților pe cărbune. În ceea ce privește combinatul siderurgic Liberty Galați, acesta ar urma să fie declarat obiectiv de importanță strategică, pentru a permite demararea unei licitații internaționale și asigurarea continuității activității și a plății salariilor.
Referitor la prețul gazelor naturale, premierul a subliniat necesitatea unei tranziții prudente către liberalizare. Eliminarea plafonării trebuie făcută gradual, pentru a proteja populația de un posibil șoc inflaționist. Guvernul propune o perioadă tranzitorie, între sfârșitul lunii martie 2026 și martie 2027, cu un preț administrat pentru consumatorii casnici, urmând ca liberalizarea completă să fie realizată într-un context mai favorabil, estimat pentru anul 2027, când se anticipează o supraproducție de gaze.
În final, Ilie Bolojan a abordat tema absorbției fondurilor europene și a reformei pensiilor magistraților, un jalon din PNRR care blochează în prezent 230 de milioane de euro. Premierul a avertizat că, în lipsa unei decizii clare, există un risc major de pierdere a acestor fonduri și a anunțat că va informa Curtea Constituțională cu privire la consecințele amânării deciziilor.
